Destinatii interne

Litoralul romanesc (la Marea Neagra) se intinde de la granita cu Ucraina (Nord) pana la cea cu Bulgaria (Sud). Este cea mai exploatata zona turistica din Romania. De-a lungul malului marii se intind 2 municipii, 2 orase maimari si alte 2 orase, mai mici. Principalele orase, dar si principala zona de interes, unde se afla majoritatea statiuniilor si a atractiilor turistice, este judetul Constanta. Celalalt judet riveran este judetul Tulcea. Singura regiune istorica riverana este Dobrogea. Principalul oras, fiind socotit si capitala acestei zone, este Constanta (370.000 locuitori). Al doilea ca marime este Mangalia(50.000 locuitori). Apoi vine orasul Navodari (41.000 locuitori) (toate in judetul Constanta). Alte orase sunt: Sulina (27.000 loc.) (Tulcea), Eforie (10.000 loc.) si Techirghiol (7.000 loc.) (Constanta). Litoralul romanesc al Marii Negre se intinde pe o lungime de 245 km si este compus din Delta Dunarii si lacurile litoralului, care insumeaza o lungime totala de 163 km si de plajele litoralului ce se intind pe mai bine de 82 km. In fiecare an aproximativ un milion de turisti vin sa viziteze litoralul romanesc.

Carpatii romanesti fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine individualizat prin directia generala a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate si structura. Rezistenta Platformei Ruse le-a impus Carpatilor la formare o directie de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, directie modificata apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean. Altitudinea medie a Carpatilor este de circa 1.000 m, inaltimile maxime depasind rar 2500 m (in Bucegi, Muntii Fagarasului, Parangului, Retezatului, Rodnei). In Carpatii Occidentali, inaltimile culmilor coboara frecvent sub 800 m (in Muntii Codru-Moma, Padurea Craiului, Banatului etc). Latimea sistemului muntos carpatin pe teritoriul Romaniei variaza intre 120 km (in Muntii Rodnei) si 70 km (in Muntii Parangului). Carpatii sunt caracterizati prin prezenta unor numeroase depresiuni intramontane si vai transversale, totale sau partiale (Dunarea, Jiul, Oltul, Raul Bistrita, Mures, Crisul Repede, etc.) Ei au o vechime de 204 milioane ani.

Statiunea balneara este o statiune turistica si de tratament sau profilaxie a unor maladii prin utilizarea resurselor naturale sau climaterice. Se disting statiunile balneologice (de cura cu namol, ape minerale sau termale) si balneoclimatice (montane si maritime).

Agroturismul este acea forma de turism in care persoana (sau grupul) se deplaseaza, cazeaza si isi desfasoara activitatea intr-un cadru natural, in mediul rural. Agroturismul este capabil sa valorifice excedentul de cazare existent in gospodaria taraneasca prin implicarea turistilor in viata gospodariei si furnizarea acestora de servicii si activitati (masa, cazare, interactiune cu mediul socio-natural) proprii gospodariei taranesti, fara a-i conturba acesteia specificul. Turismul rural imbratiseaza toate activitatile turistice derulate in mediul rural, avand drept scop valorificarea potentialului natural si uman al satelor.